Mussolini versus Becali

Mda, unii ar putea spune ca e o comparatie cam tampita si chiar e, recunosc. Dar ce importanta are, daca exista “rezon”. Cu totii avem un ideal, nu? Prin urmare, sa-mi fie cu pardon, daca uitandu-ma la videoclipurile cu discursurile lui Mussolini, parca il si vad pe Becali: hahaha… cand v-oi uni eu nordul cu suuudul hahalerelor… pac pac! Eu, razboinicul luminii, cand v-oi arata fasciile…
Ca fapt divers, sa va uitati numai cum isi tine Benito [ca imi permit sa-l tutuiesc, nu poate sa ma mai traga de urechi- Dumnezeu sa-l ierte, ca are ce] buza aia de jos cand vorbeste. E absolut penibil. Inteleg ca trebuia sa transmita ceva si la 100 de metri departare, dar sa il vezi de aproape e dezolant.

Si apropo de iertarea divina, m-a mai zdrobit asemanarea lui Hitler cu Vadim. Din nou, mi l-am imaginat pe Vadim zicand la randul lui: Mein Kampf! De ce am stat eu in inchisorile patriei? Jos cu evreii! Jos cu tiganii! Medicamente! Medicamente! Ya ya!!!! Zau asa, daca stam putin sa ne gandim, pare credibil. Avem urmatoarele premise:

-Vadim se pretinde a fi un om de cultura.

-Oamenii de cultura stiu ceva istorie.

-Istoria ni-l prezinta pe “micutul Dolphy”.

-”micutul Dophy” pare putin nebun.

-Vadim cocheteaza si el cu nebunia; si inca cu stil.

Rezulta un Vadim cu influente de Hitler, dar cu mai putin succes. Nenea Vadim, daca erai contemporan cu Hitler, aveai sanse sa ii calci pe urme in Românica. Dar spre norocul nostru, esti contemporan cu Basescu si in antiteza cu Becali si nu te baga nimeni in seama. Dar, paradox, ai ceva in comun si cu Becali. Sunteti amandoi niste copii nereusite. Sau niste reincarnari nenoro… nereusite … saaaaau… niste embrioni nereusiti sau… In fine. M-am plictisit.