“Nu! N-am avut niciodată voluptatea inconştientă a omului sănătos, nici optimismul simplist al celui care scrie pe apă erezînd că face o operă durabilă. Ceva în maşinăria subtilă a fiinţei mele a fost dereglat în permanenţă, poate chiar din copilăria mea tristă cînd duceam morţii închipuiţi la cimitir, ori poate încă de la naştere cînd mi-a fost transmis orgoliul îngrozitor care a dat peste cap viaţa bunicului…
În orice caz numai dragostea şi creaţia fac viaţa vrednică de a fi trăită şi, totodată, de a fi părăsită fără regret. N-am creat nimic care să rămînă generaţiilor viitoare, dar am avut dragostea…”
E 2 dimineata. N-am mai citit cu atata frenezie de la Harry Potter incoace. In tot timpul asta am trecut de la extaz la cele mai adanci culmi ale dezamagirii, de la o imensa fericire la cea mai profunda dintre tristeti, la lacrimi. Doamne cat sunt de patetica!
M-a terminat. M-a facut praf. Si cand ma gandesc ca am avut cartea asta in calculator luni de zile, poate chiar un an. Cautam de mult o carte buna, o carte care sa imi tina din nou atentia si curiozitatea in priza. Am murit si am inviat de 1000 de ori. E cea mai cutremuratoare poveste pe care am citit-o pana acum. Nu stiu ce har are Mihail Drumes, dar stie cum sa te manipuleze ca pe o papusa de carpe.
Si ce ma doare pe mine ca sunt un soarece de biblioteca? Cand ma apuca, ma apuca. Si toata lenea acumulata pana atunci se rasfrange intr-o salbatica si frenetica zbuciumare a mintii.
Cred ca e de prisos sa va mai recomand romanul. In momentul asta ori muriti de nerabdare, ori de plictiseala. Si ca sa fac o analogie cu ultima postare,probabil va ganditi ca asa cum cineva a vomitat-o pe Roxi manelista, asa am regurgitat si eu articolul asta. : ))
P.S.: Am cartea in format electronic. Stiu ca nu o sa sariti pe mine, dar asta nu o sa faca altceva decat sa imi creasca aroganta de emo neinteles.
-No, nu se poate. Trebuie sa distrugi televizorul.
Am dat azi-dimineata [pe blogul Caisei] peste ultimele rebuturi aparute la ‘teveu’. Cand a venit tata de la serviciu, fiind inca in stare de soc, am tinut sa-i impartasesc aceasta minunata experienta. Zic:
- A mai aparut una… Roxy Manelista
-De unde a aparut?
-A… aparut.
-Pai de unde?
-Nu stiu, o fi vomitat-o cineva…
L-am adus binisor in fata calculatorului informandu-l ca ce o sa vada e mai rau decat si-ar putea imagina vreodata. Bineinteles ca inocent din fire s-a intrebat ce poate fi asa groaznic. Restul… no comment.
Incep sa-mi fac griji ca i-a stricat cheful de somn. Dar se descurca el, ca-i baiat mare. Acum, ca sa ma revansez ca i-am poluat retina cu filmuletul asta, i-am dat pe Antena 1 sa o vada pe tanti Ludmila.
Mda, unii ar putea spune ca e o comparatie cam tampita si chiar e, recunosc. Dar ce importanta are, daca exista “rezon”. Cu totii avem un ideal si cred ca baciul nostru s-a inspirat putin. Prin urmare, sa-mi fie cu pardon, daca uitandu-ma la videoclipurile cu discursurile lui Mussolini, parca il si vad pe Becali: hahaha… cand v-oi uni eu nordul cu suuudul hahalerelor… pac pac! Eu, razboinicul luminii, cand v-oi arata fasciile…
Ca fapt divers, sa va uitati numai cum isi tine Benito [ca imi permit sa-l tutuiesc, nu poate sa ma mai traga de urechi- Dumnezeu sa-l ierte, ca are ce] buza aia de jos cand vorbeste. E absolut penibil. Inteleg ca trebuia sa transmita ceva si la 100 de metri departare, dar sa il vezi de aproape e dezolant.
Si apropo de iertarea divina, m-a mai zdrobit asemanarea lui Hitler cu Vadim. Din nou, mi l-am imaginat pe Vadim zicand la randul lui: Mein Kampf! De ce am stat eu in inchisorile patriei? Jos cu evreii! Jos cu tiganii! Medicamente! Medicamente! Ya ya!!!! Zau asa, daca stam putin sa ne gandim, pare credibil. Avem urmatoarele premise:
-Vadim se pretinde a fi un om de cultura.
-Oamenii de cultura stiu ceva istorie.
-Istoria ni-l prezinta pe “micutul Dolphy”.
-”micutul Dophy” pare putin nebun.
-Vadim cocheteaza si el cu nebunia; si inca cu stil.
Rezulta un Vadim cu influente de Hitler, dar cu mai putin succes. Nenea Vadim, daca erai contemporan cu Hitler, aveai sanse sa ii calci pe urme in Românica. Dar spre norocul nostru, esti contemporan cu Basescu si in antiteza cu Becali si nu te baga nimeni in seama. Dar, paradox, ai ceva in comun si cu Becali. Sunteti amandoi niste copii nereusite. Sau niste reincarnari nenoro… nereusite … saaaaau… niste embrioni nereusiti sau… In fine. M-am plictisit.
Mi-am facut si eu blog si ce sa vezi? Cand sa postez, aflu ca nu-s prima pe propriul meu blog. Au fost draguti sa imi lase (adica sa isi lase) si un comment [ei, adica programul predefinit de la wordpress].Ce pot sa spun?
Eterna mea recunostinta.
P.S.: Mda, mi-au furat placerea. O sa ma duc la OTV. O sa o caute mai ceva ca pe Elodia. Nu ca n-as avea eu experienta in domeniu,nu. Mi-au rapit prima postare.